Idei și inspirație Prețuri mici zilnic Despre noi Cariere Servicii Spoturi TV MAGAZINE BRICO DEPÔT
Idei și inspirație Prețuri mici zilnic Despre noi Cariere Servicii Spoturi TV MAGAZINE BRICO DEPÔT

Fertilizarea solului de la A la Z: ce lucrări sunt necesare toamna și primavara

Atât livada de pomi fructiferi, cât și grădina de legume sau cea de flori necesită îngrijiri speciale toamna, mai ales în ceea ce privește fertilizarea solului și pregătirea acestuia pentru sezonul rece. Înghețul contribuie la îmbunătățirea calității stratului superficial de pământ prin eliminarea germenilor și combaterea bolilor și a dăunătorilor.

Tipuri de fertilizare

Fertilizarea solului primavara

Fertilizarea solului toamna


Ingrasaminte organice vs. ingrasaminte chimice

Daca îngrijirile de toamnă sunt realizate corespunzator și suficient de profund, solul va avea nevoie doar de lucrări minore la debutul primăverii, lucrări ce țin de menținerea umidității. Află, în cele ce urmeaza, de ce este importantă fertilizarea solului și ce măsuri trebuie să iei în fiecare sezon pentru a te bucura de un pământ roditor în propria grădină sau livadă.

Tipuri de fertilizare

Fertilizarea solului este de mai multe tipuri, însă un lucru de care trebuie să ții cont, indiferent de felul în care faci acest lucru, este să nu întreprinzi nicio lucrare de acest gen înainte de semănat.

Fertilizarea de bază

Fertilizarea de bază a solului se execută toamna, înainte de începerea culturii. În această perioadă se aplică tratamente cu îngrășăminte organice și minerale, pe care solul le absoarbe în mod natural, treptat, pe o perioadă destul de extinsă.

Fertilizarea de bază poate fi făcută și primăvara, simultan cu lucrări precum grapatul sau cultivatul, însă soluțiile folosite în acest anotimp pentru asigurarea substanțelor nutritive în sol sunt mai ușor solubile decât cele recomandate pentru toamnă. De altfel, primăvara se poate face fertilizare de bază doar pentru legumele mai târzii, nu și pentru cele timpurii.

Fertilizarea de tip starter sau locală

Această fertilizare se execută simultan cu semănatul sau plantatul, îngrășămintele fiind aplicate în cuiburile sau pe rândurile pregătite deja pentru plantat sau semanat. Rolul său este de a le asigura plantelor substanțele nutritive necesare în perioada de vegetație, vitală pentru dezvoltare.

Fertilizarea fazială sau suplimentară

Pentru a te asigura că solul oferă plantelor necesarul de substanțe nutritive în perioada de vegetație, poți executa lucrări suplimentare de fertilizare în acest interval de timp. Fertilizarea suplimentară se practică în special în grădinile de legume și poate fi un mix de fertirigare, fertilizare cu îngrășăminte complexe și fertilizare foliară.

Fertilizarea solului primavara

În ceea ce privește fertilizarea de primăvară, este esențială o sincronizare perfectă, deoarece aplicarea timpurie a îngrășămintelor îți poate compromite întreaga cultură. Plantele încep să crească în mod natural după terminarea ciclului de vegetație din timpul iernii, datorită rezervelor conservate de carbohidrați. În plus, dacă ai fertilizat deja solul în toamna precedentă, îngrășămintele cu eliberare lentă specifice lucrărilor de toamnă își vor face în continuare treaba și în această perioadă.

Conform specialiștilor în agronomie, fertilizarea de primăvară este mai eficientă dacă se face cât mai târziu, la finalul lunii mai, chiar înainte de debutul temperaturilor foarte ridicate, tocmai pentru că le asigură plantelor substanțele nutritive necesare în timpul verii, când ritmul lor de creștere încetinește.

O cantitate mică de nitrogen cu eliberare lentă le va permite plantelor să își refacă rezervele de carbohidrați și să-și recapete astfel energia pentru a face față stresului la care sunt supuse în timpul verii (căldură excesivă, dăunători, insecte etc.).

Înainte de fertilizarea de primăvară, este important să greblezi solul și să îndepărtezi toate brazdele uscate sau putrezite, dar și să execuți lucrări superficiale de săpare, pentru ca îngrășămintele să pătrundă cât mai bine în sol.

Tipuri de îngrășăminte folosite la fertilizarea de primavară

Indiferent dacă alegi să folosești îngrășăminte lichide, sub forma de pulbere, solubile în apă sau granule, trebuie să știi că cel mai important criteriu de alegere a celor folosite primavara este eliberarea rapidă a substanțelor nutritive în sol. Acestea se utilizează de regulă în doze mici, însă repetarea lor este esențială, tocmai pentru că plantele absorb mai rapid substanțele nutritive imediat după fertilizare, iar ritmul de absorbție devine mai lent ulterior.

Pentru a alege îngrășămintele potrivite, este important să ții cont și de tipul culturii pentru care le aplici. In orice caz, o variantă eficientă sunt îngrășămintele sub formă de granule protejate de o membrană semipermeabilă, care nu permite mineralelor să se îroșească în sol.

Elementele nutritive se împart în două categorii:

  • Microelemente (cupru, mangan, bor, zinc, fier, molibden sau aluminiu)
  • Macroelemente (fosfor, azot, calciu, potasiu, sulf sau magneziu)


Rolul îngrășămintelor folosite primăvara este de a le oferi plantelor, prin sol, substanțele nutritive necesare pentru creșterea în ritm accelerat după dezmorțirea din sezonul rece. În ceea ce privește excesele, trebuie să știi că, indiferent dacă vorbim despre microelemente sau macroelemente, ambele categorii pot produce mutații nedorite în rândul culturilor. De altfel, chiar dacă folosești ambele categorii de substanțe nutritive pentru sol, e important să acorzi o atenție sporită macroelementelor, deoarece acestea au o pondere mai mare în nutriția culturilor.

Fertilizarea solului toamna

Fertilizarea nu trebuie executată înainte de lucrările de pregătire, care încep încă din luna august și durează până la finalul lunii septembrie. Primul lucru pe care trebuie să îl faci în acest sens este combaterea buruienilor încă din timpul verii. După eliminarea acestora, vei prăși și vei ara solul pentru a-l pregăti de absorbția optimă a substanțelor nutritive.

Cum pregătești solul pentru fertilizarea de toamnă și ce trebuie să faci

Fertilizarea de toamna se face după săpat și arat și are avantajul sincronizării cu înghețul, care face posibilă eliminarea germenilor și a bacteriilor din sol. Aceasta este foarte eficientă deoarece acoperă necesarul plantelor în perioada de vegetație, iar efectele sale benefice de durata fac ca lucrările de primăvară să fie mai restrânse și mai superficiale.

Avantajul principal al fertilizării solului toamna este eliberarea treptată a substanțelor nutritive din compost în sol, până la începutul primăverii, când plantele vor începe să își extragă aceste substanțe pentru a se dezvolta optim.

Fertilizarea de toamna este vitală pentru plante, deoarece poate oferi solului și, implicit, culturilor toate substanțele nutritive consumate în sezonul cald. Aceasta se execută în prima faza chiar după aratul sau semănatul de toamnă și constă, de regulă, în aplicarea unor îngrășăminte organice semidescompuse și a unor îngrășăminte minerale sub formă de granule, care se dizolvă mai greu sub acțiunea apei. După această etapă, urmează de regulă un al doilea episod de fertilizare, simultan cu plantarea sau sădirea noilor culturi. Această a două etapă este necesară pentru dezvoltarea rapidă și armonioasă a plantelor noi.

Îngrășăminte organice vs. îngrășăminte chimice

Deși scopul îngrășămintelor este de a le asigura plantelor substanțele nutritive de care au nevoie pentru a crește, efectele lor pe termen lung sunt diferite asupra solului, în funcție de natură organică sau chimică specifică.

Ce sunt îngrășămintele organice

Îngrășămintele naturale sau organice sunt îngrășăminte neprocesate sau procesate foarte puțin prin extragere și rafinare. Acestea se obțin din deșeurile animalelor sau ale plantelor, dar includ și mineralele naturale sub formă de pulbere. Cele mai populare îngrășăminte naturale sunt cele obținute din gunoi de grajd, compost organic sau făină de oase de proveniență animală.

Ce sunt îngrășămintele chimice

Îngrășămintele sintetice, cunoscute și drept artificiale, chimice sau anorganice, se obțin prin procesarea anumitor resurse pentru obținerea substanțelor nutritive. Acestea pot fi extrase din diferite tipuri de soluri, din roci și minerale, din produse petroliere sau organice. În cazul îngrășămintelor sintetice se cunosc cu precizie proprietățile nutriționale și aportul adus solului, respectiv plantelor.

Avantaje și dezavantaje ale îngrășămintelor organice și ale celor chimice

Pentru oricare dintre cele două tipuri de fertilizanți există o serie de avantaje și dezavantaje și o veritabilă dezbatere privind preferințele pentru o categorie sau pentru alta. Iată, pe scurt, o descriere a avantajelor și a eventualelor efecte nocive ale fiecăruia dintre cele două tipuri de îngrășăminte:

Îngrășămintele organice:

  • eliberează substanțe nutritive pe măsură ce se descompun și contribuie la îmbunătățirea pe termen lung a calității și a permeabilității optime a solului;
  • sunt cu eliberare lentă, așadar distrugerea culturilor prin supradozare este aproape imposibilă, la fel și riscurile de acumulare a substanțelor nocive pentru culturi;
  • reprezintă o soluție ecologică, biodegradabilă, regenerabilă și de durata pentru fertilizarea solului;
  • pot fi obținute în propria gospodărie, în urmă prelucrării compostului sau a gunoiului provenit de la animale;
  • dacă nu le produci în gospodărie, îngrășămintele organice sunt mai costisitoare decât cele chimice;
  • nu reprezintă o soluție bună pentru rezultate pe termen scurt, deoarece modul lor de acțiune presupune, în primul rând, descompunerea treptată în substanțe nutritive pentru sol și plante;
  • raportul N-P-K (nitrogen, fosfor, potasiu) al îngrășămintelor organice nu este cunoscut cu precizie și poate avea variații mari, așadar nici efectele acestora asupra plantelor în perioada de dezvoltare nu pot fi anticipate.

Îngrășămintele chimice:

  • acționează rapid și oferă rezultate vizibile în cel mai scurt timp;
  • aportul de substanțe nutritive este precis, iar acest lucru face posibilă dozarea optimă în funcție de tipul culturii, stadiul de creștere și alte asemenea variabile;
  • comparativ cu îngrășămintele organice, au un preț mult mai scăzut în comerț;
  • pot proveni din surse precum combustibilii fosili (petrol), care, pe termen lung, nu oferă beneficii culturilor și solului;
  • utilizate în mod repetat, pot duce la deteriorarea solului și la schimbarea pH-ului acestuia, dar și la distrugerea florei bacteriene benefice care apară solul de anumiți dăunători;
  • se eliberează rapid și asigura o creștere accelerată, însă riscurile supradozării și ale distrugerii culturilor sunt destul de mari din acest motiv;
  • pentru că nu au o eliberare treptată a substanțelor nutritive, implică repetarea fertilizării și cresc astfel riscurile apariției și acumulării unor substanțe toxice în sol, care pot ajunge ulterior și în culturi.

Pentru că tu eșți singurul care poate decide în privința alegerii îngrășămintelor pentru culturile proprii, sperăm ca acest material ți-a fost de folos și a reușit să-ti clarifice anumite întrebări și îndoieli cu privire la lucrările de fertilizare a solului.

te-ar mai putea interesa

Povestea lui Cristian
Cristian are o casă cu terasă, ceea ce înseamnă că rareori are parte de intimitatea pe care şi-o dorește, mai ales în grădina sa. El vrea să aibă un spaţiu intim în aer liber
citește mai mult
Povestea Sarei
Sara se ocupă de grădina ei în fiecare weekend încercând să cultive cele mai bune legume și să le protejeze de dăunători. Îşi doreşte să obţină legume proaspete şi
citește mai mult
Povestea Dorei
Cu o familie numeroasă, Dora joacă adesea rolul de gazdă. Dora adoră să fie gazdă, dar, de asemenea, iubește și practică yoga. Prin urmare, are nevoie de opțiuni inteligente de amenajare a spaţiului
citește mai mult
Pregătirea grădinii pentru cultivarea legumelor, fructelor și plantelor aromatice
Cultivarea propriilor legume, fructe și plante aromatice este o distracție pentru toată familia. N-ai mai făcut asta până acum? Nicio problemă. Dispui de un spațiu limitat? Nu-ți face griji!
citește mai mult
Ghid pentru cumpărarea gardurilor
Menține spațiul exterior sigur și privat Împrejmuirea cu gard reprezintă cel mai popular mod de a delimita o limită de teren și este o opțiune rentabilă și ușor de instalat pentru
citește mai mult
Idei pentru o grădină modernă
Amenajarea peisagistică și plantele creează un aspect contemporan Cauți ceva mai structurat decât o grădină rustică, dar mai puțin tradițional decât una clasică? Adu stilul
citește mai mult