Idei și inspirație

Totul despre hortensie

Se încarcă...

33321 vizualizări

Hydrangea Macrophylla sau hortensia, cum este cunoscută popular, este unul dintre cei mai apreciați arbuști decorativi. Înflorescențele sale voluminoase au un aspect deosebit și un parfum care ți se întipărește în memoria olfactivă pentru totdeauna.

Una dintre ciudățeniile acestei plante este că florile sale pot avea culori diferite în funcție de proprietățile solului în care este plantat arbustul. Hortensia se simte bine când este udată abundent și preferă locurile umbroase. Află mai multe despre acest arbust care arată că desprins din povești.

1.Hortensia – informatii generale

2. Aspectul hortensiei

3.Tipuri de hortensie

4.Utilizarea hortensiei si ingrijirea acesteia

5.Tehnici de modificare a aciditatii solului pentru hortensii

6.Inmultirea hortensiilor

Hortensia – informații generale

Hortensia sau hydrangea este un arbust decorativ, ale cărui dimensiuni pot varia între 50 și 150 de centimetri. Florile sale cu aspect globular apar la începutul verii și rezistă până toamna târziu. Hortensia se folosea adesea pentru decorarea parcurilor, însă, din cauza toxicitătii sale, acum este plantată preponderent în grădini.

Poate fi plantată și în ghiveci, în interiorul locuinței, cu condiția să aibă parte de o perioada de repaus în timpul iernii, în care să fie ținută la o temperatura mai scăzută, de 2-8 grade Celsius.

Originea hortensiei și popularitatea ei

Originară din Japonia și China, hortensia s-a răspândit inițial în America Centrală și de Sud, urmând să acopere ulterior teritorii de pe toate continentele. Este o plantă ușor adaptabilă, puțîn pretențioasă în privința solului și a condițiilor climatice. Chiar și așa, preferă solurile bogate și fără carbonați în detrimentul celor sărace în minerale precum fierul.

Semnificația numelui hortensiei

Denumirea științifică a hortensiei, de proveniență greacă, este compusă din cuvintele „hydro” (apă) și „angos” (vas, ulcior) și se referă la nevoia de cantități mari de apă a plantei. Denumirea populară provine din limba latină și înseamnă „grădină”.

Aspectul hortensiei

Felul în care arată această plantă reprezintă principala calitate care o face atât de populară și de răspândită. Frumusețea ei este comparată cu a altor arbuști cu flori, precum magnolia sau gutuiul japonez, iar rezistență prelungită a florilor este un alt atu care o încadrează în topul preferințelor atunci când vine vorba despre decorarea grădinii.

Aspectul frunzelor de hortensie

Frunzele hortensiei sunt ovale, au o culoare verde intens și dimensiuni destul de mari. Acestea prezintă nervuri proeminente și au marginile zimțate. Se usucă și cad aproape simultan cu florile, la sfârșitul toamnei.

Aspectul florilor de hortensie

Florile hortensiei sunt globuloase, de dimensiunile unui pumn și pot avea culori diferite, de la alb și roz la nuanțe de violet și albastru, în funcție de pH-ul și proprietățile solului în care este plantată.

Astfel, o hortensie care crește într-un sol cu pH de 5.5 va avea florile albastre, iar una crescută într-un sol cu pH de 6 va avea florile roz. Inflorescența foarte bogată poate fi asemănată cu un bulgare de zăpadă.

Tipuri de hortensie

Specia Hydrangea se împarte în mai multe subspecii:

· Hydrangea macrophylla Lilacina – se numără printre cele mai des întâlnite specii la noi și are florile de culoare roz-lila;

· Hydrangea macrophilla Mariessi Perfectă – are inflorescentele de culoare albastru intens;

· Hydrangea Preziosa – are florile de culoare roz pal și este, de asemenea, foarte populară în România;

· Hydrangea macrophylla Quadricor – este o specie rară în Europa, cu florile galbene și frunzele bej cu pete maronii;

· Hydrangea paniculată – se deosebește prin florile de dimensiuni mari și nu este foarte populară la noi;

· Hydrangea aspera Vilosa – are inflorescente plate, de dimensiunile unei farfurii și frunze catifelate de culoare mov.

Hortensiile se împart și în două genuri, în funcție de capacitatea de a poleniza sau nu. Genul Macrophylla se distinge prin florile de dimensiuni mari, rotunde și sterile. Genul Serrata are inflorescente mici și fertile, mărginite de flori mai mari la extremități; genul Serrata este comun în România, dar și în alte țări din Europa.

Toxicitatea hortensiei

Există peste 190 de soiuri de hortensie în toată lumea, care prezintă diferențe atât la nivelul coloritului, cât și la cel al dimensiunilor și formei. Toate au însă ceva în comun: sunt otrăvitoare.

Frunzele și mugurii hortensiei au efecte toxice care se pot manifesta diferit. Dacă vrei să crești o astfel de plantă în grădină sau în locuință, trebuie să iei în calcul nocivitatea ei. Atingerea frunzelor și a mugurilor sau ingerarea acestora se poate solda cu dureri puternice de cap, crampe abdominale, grețuri, vărsături și chiar iritații la nivelul pielii sau dermatite.

Utilizarea hortensiei și îngrijirea acesteia

Datorită inflorescentelor sale spectaculoase de diferite culori și dimensiuni impresionante, hortensia este adesea folosită și în aranjamentele florale festive, dar poate fi comercializată și sub formă de buchet, în florării și piețe.

Deși inițial era o plantă populară în parcuri și grădini publice, pericolele la care expune toxicitatea hortensiei au determinat exterminarea ei din astfel de locuri publice. În prezent, este folosită în special pentru decorarea spațiilor private exterioare. Poate fi ținută și în interiorul casei, în anumite condiții.

Udarea hortensiei

Așa cum sugerează și numele ei, hortensia este o floare iubitoare de apă. Solul în care stă trebuie să fie reavan tot timpul, așa că se recomandă umezirea constanta a acestuia. În perioada de creștere, de la debutul primăverii până spre finalul toamnei, hortensia va fi udată o dată la 3-4 zile, seară, cu apă la temperatura camerei.

De asemenea, în perioadele de caniculă, frunzele și florile hortensiei trebuie stropite cu un pulverizator. Este important ca apa folosită să aibă o duritate redusă, iar cantitățile, deși generoase, nu trebuie să inunde planta, lucru care ar putea duce la veștejirea frunzelor acesteia.

Tăierea hortensiei

Deși pentru numeroși arbuști se practică tăierea florilor imediat după uscare, inflorescentele uscate ale hortensiei nu vor fi tunse după ce se ofilesc, ci la finalul iernii sau primăvara devreme, pentru a stimula înflorirea. Nici frunzele sau alte părți componente ale plantei nu vor fi tunse până în acest anotimp, chiar dacă sunt uscate și aspectul lor nu este unul tocmai estetic.

Tăierea butașilor pentru înmulțire se va realiza fie primăvara, fie la finalul verii. Aceștia trebuie să aibă o lungime de aproximativ 10 centimetri și 2-3 noduri, dacă vrei să te asiguri că se vor înrădăcina corespunzător.

Fertilizarea hortensiei

Hortensia are nevoie un sol bogat în minerale pentru a crește și înflori abundent. De aceea, pentru fertilizarea ei se vor folosi în fiecare săptămână îngrășăminte lichide special concepute pentru plante cu flori. Suplimentar, poți folosi și un îngrășământ cu eliberare lentă, o dată pe luna sau chiar la intervale mai mari.

Fertilizarea este necesară în sezonul cald, de primăvara până toamna. În perioada de repaus, consumul de substanțe nutritive al hortensiei scade și, dacă este plantată într-un sol de calitate, nu va avea nevoie de suplimentarea acestora.

Asigurarea luminii potrivite pentru hortensie

Creșterea hortensiei și înflorirea ei depind în mare măsură de lumina la care este expusă plantă. În general, hortensia preferă lumina naturală indirectă, însă amplasarea ei este de dorit într-un loc unde are parte de lumina soarelui doar în timpul dimineții și este ferită de acțiunea directă a razelor de soare în intervalele orare foarte călduroase.

Temperatura optimă pentru hortensie

Hortensia este o plantă termosensibila. Temperatura potrivită pentru ea se încadrează în intervalul 15-20 de grade Celsius. La temperaturi mai ridicate, florile hortensiei se vor ofili prematur. De asemenea, în timpul iernii preferă valorile cuprinse între 2 și 8 grade Celsius, așa că va fi nevoie să găsești soluții pentru a o feri de îngheț, dacă este plantată în exterior.

Îngrijirea corespunzătoare a hortensiilor în interiorul casei

Dacă ai plantat o hortensie în ghiveci, pentru a o păstra în interiorul locuinței, trebuie să te asiguri că vei respecta sfaturile generale de îngrijire privind temperatura, irigarea și fertilizarea solului. Pe lângă acestea, trebuie să îi asiguri plantei o temperatură scăzută, care să nu depășească 8 grade Celsius în perioada de repaus, după ofilirea florilor și până la începutul primăverii.

Un alt aspect de care trebuie să ții cont este aerisirea constantă a încăperii în care este ținută plantă. Oxigenarea spațiului este benefică și pentru plantă, dar și pentru ține, având rolul de a preveni eventualele efecte nocive pe care substanțele toxice ale hortensiei le pot avea asupra stării tale de sănătate.

Stimularea înfloririi la hortensie

Deși nu este o plantă foarte pretențioasă, hortensia are nevoie de anumite condiții pentru că florile ei să fie abundente și să reziste mult timp. Iată cum poți stimula și menține înflorirea acestui arbust tufos:

Indiferent dacă este plantată în grădina sau în interior, hortensia preferă partea de nord-est. De asemenea, dacă este plantată afară, așezarea sub un copac îi poate asigura lumina indirectă de care are nevoie.
Deși această plantă este una însetată, udarea zilnică nu îi va face bine. Irigă pământul doar de două ori pe săptămână și stropește frunzele în timpul verii, dacă vrei că florile să fie bogate și rezistente.
Florile uscate nu trebuie îndepărtate, ci lăsate să cadă. În cazul în care acestea nu dispar în totalitate, vor fi tăiate la începutul primăverii.
Fiind o plantă de exterior, hortensia va avea nevoie de oxigen atunci când este plantată în ghiveci și ținută în interiorul locuinței. Dacă nu aerisești suficient camera, este posibil că hortensia să nu înflorească.
Evita îngrășămintele pe baza de azot, care pot stopa înflorirea, și optează pentru unele bogate în magneziu și fier, special concepute pentru această specie de plantă, dacă vrei să înflorească abundent.

Bolile și dăunătorii hortensiei

Acarienii și afidele sunt principalele insecte care pot afecta hortensia. Prima categorie, reprezentată de păianjeni de dimensiuni microscopice, poate fi combătută cu acaricide special concepute pentru tratarea plantelor. Afidele, cunoscute popular drept „păduchii plantelor”, sunt insecte care se hrănesc cu seva și pot fi combătute cu ajutorul insecticidelor specifice.

În ceea ce privește bolile, hortensiile suferă adesea de afecțiuni precum făinarea și putregaiul cenușiu. Fainarea se manifestă prin apariția unor pete albe, neregulate, la nivelul plantei și al butasilor. Putregaiul cenușiu apare din cauza irigării excesive a hortensiei și se manifestă prin ofilirea prematură a florilor și a frunzelor. În vreme ce mucegaiul dispare datorită udarii corespunzătoare, pentru combaterea făinarii se folosesc fungicide speciale.

Tehnici de modificare a acidității solului pentru hortensii

Culoarea inflorescentelor hortensiei variază nu doar în funcție de subspecie, ci și în funcție de aciditatea solului. Solurile acide sunt cele care asigură florilor nuanțe de violet sau albastru, pe când cele alcaline pot influența o cromatică roz sau chiar roșie.

Metode de creștere a pH-ului solului pentru hortensii

Dacă vrei că hortensia ta să înflorească în nuanțe de lila sau albastru, aciditatea solului trebuie crescută artificial cu diferite substanțe. Poți folosi o soluție de oțet diluat în apă (200 ml/5 l) sau una de sulfat de aluminiu (8 g/4 l de apă).

Cafeaua măcinată, cojile de citrice sau diferite alte fructe cu o aciditate crescută, rumegușul, scoarță de copac și cojile de ouă pot fi adăugate în sol după mărunțire pentru a-i crește aciditatea.

Metode de diminuare a pH-ului solului pentru hortensie

Poți începe alcalinizarea încă de la alegerea unui fertilizator cu o aciditate scăzută. Solul poate deveni mai puțîn acid și cu ajutorul prafului de calcar, var sau cărămidă; acestea se presară superficial la baza plantei, în cantități reduse, și vor stimula creșterea unor flori de culoare roz sau roșie.

Înmulțirea hortensiilor

Hortensia poate fi înmulțită prin mai multe metode:

prin butași
prin divizarea rădăcinilor
prin marcotaj

Iată care sunt particularitățile fiecarui tip de înmulțire și ce procese presupun acestea:

Înmulțirea prin butași sau lăstari

Lăstarii pentru înmulțire vor fi tăiați din vârfurile tinere ale plantei. Aceștia trebuie să aibă 2-3 noduri vizibile și o lungime de aproximativ 10 centimetri pentru înrădăcinare. Butașii se plantează direct în pământ, oricând în intervalul februarie-iunie, înainte de înflorirea plantei. Lăstarii pot fi tratați înainte de plantare cu stimulenți rizogeni, pentru că înrădăcinarea să aibă succes.

Înmulțirea prin divizarea rădăcinilor

Tufele mature de hortensie sunt suficient de bogate încât să permită înmulțirea prin rădăcini. Această se face la începutul primăverii, înainte de înfrunzire, după regulile de divizare pentru plantele perene. Trebuie să acorzi o atenție deosebită procesului de divizare, pentru a nu crea leziuni rădăcinilor principale. După replantare, plantele noi vor fi udate din abundență pentru a se dezvoltă.

Înmulțirea prin marcotaj

Pentru această tehnică de înmulțire, este recomandat să sapi pământul din jurul plantei și să creezi o mică groapă. Vei îndoi o secțiune a tulpinii și vei tăia cu un cuțit un inel de 2-3 centimetri din scoarța tulpinii. Tăietură va fi ulterior acoperită cu pământ, iar vârful tulpinii îndoite, care trebuie să aibă o lungime de 15-30 centimetri, va fi lăsat liber, la suprafață.

Întreg procesul trebuie să aibă loc vara, pentru rezultate optime. Din leziunea scoarței se vor forma rădăcini noi, care se pot detașa toamna sau în anul următor, în timpul repausului vegetativ.

Vezi și alte articole despre îngijirea florilor:

Îți place postarea aceasta?

Categorii