Indiferent dacă vrei să cultivi legume pe suprafețe mari sau doar într-o grădină, factori precum solul, umiditatea și lumina soarelui sunt esențiali pentru o recolta bogată. Însă, dacă vrei să ai mereu cele mai bune rezultate de la cultură ta și să susții în mod natural sănătatea plantelor, asolamentul este un proces esențial pe care trebuie să îl ai în vedere încă dinainte de a plantă primele răsaduri.
Ce este asolamentul
Cum realizezi asolamentul
Cateva sfaturi pentru realizarea rotatiilor
Ce este asolamentul
Prin asolament se înțelege împărțirea unui teren cultivabil în mai multe parcele și sole egale între ele. Criteriul după care se face împărțirea este rotația culturilor, adică schimbarea anuală a plantelor cultivate de pe fiecare parcelă.
Astfel, numărul de parcele în care ar trebui să împărți terenul ar trebui să coincidă cu numărul anilor de rotație – câți ani va dura până când o cultură va reveni la parcelă ei inițială.
De ce este necesar asolamentul
Oricât de bună ar fi calitatea solului, orice cultură agricolă duce încet-încet la degradarea sa. Utilizarea cantităților mari de îngrășăminte și de produse fitosanitare, lucrările mecanizate ale terenului și modul în care plantele consumă elementele nutritive sunt doar câțiva din factorii care slăbesc calitatea solului.
O monocultura (aceeași cultură plantată ani la rând) va avea constant nevoie de aceiași nutrienți pe care solul nu îi va putea furniza an după an (decât prin folosirea excesivă de îngrășăminte). În plus, monoculturile sunt ținte ușoare pentru boli și dăunători, deoarece atacurile fungilor și ale insectelor se pot intensifica de la an la an dacă au de-a face cu aceeași specie de plantă.
Beneficiile rotației culturilor
Printre îmbunătățirile pe care asolamentul le poate aduce unor culturi se numără:
· creșterea fertilizării solului
· asigurarea unui consum echilibrat de apă și nutrienți pentru a păstra calitatea solului
· diminuarea atacurilor dăunătorilor și a bolilor pe care le provoacă
· îmbunătățirea calității, dar chiar și a cantității recoltei
Din acest motiv, asolamentul a devenit metodă de lucru standard pentru oricine dorește să-și valorifice la maximum culturile de legume.
Cum realizezi asolamentul
Cel mai important aspect în realizarea asolamentului este realizarea unei structuri a culturii. Mai exact, trebuie să alegi speciile diferite de legume pe care urmează să le plantezi pe fiecare parcelă și să stabilești modul în care acestea se vor roti în fiecare an.
Este recomandat ca o specie de legume să nu fie cultivată pe aceeași parcelă la un interval mai mic de trei ani, așa că planifică de la început această pauză pentru fiecare dintre legumele pe care le cultivi. În rest, nu trebuie decât să ții cont de regulile generale de cultivare a legumelor.
Alege întotdeauna soluri lutoase sau luto-nisipoase aerisite. Cernoziomurile și solurile aluvionare sunt preferate de legume, datorită conținutului ridicat de humus al acestora. Asigura-te și de faptul că fiecare parcelă este amplasată în apropierea unei surse de apă pentru irigații.
Câteva sfaturi pentru realizarea rotațiilor
Pentru a determina viitoarea structură a culturii, ar trebui să înțelegi întâi caracteristicile fiecărei specii de legume în parte.
Spre exemplu, legumele crucifere (varză, conopidă, ridichile, guliile) și cele solanacee (cartofii, roșiile, vinetele, ardeii) sunt destul de pretențioase în privința substanțelor nutritive. Ele pot consumă o mare parte din nutrienții din sol, motiv pentru care au nevoie de mai multă fertilizare.
În schimb, legumele rădăcinoase (morcovul, păstârnacul, pătrunjelul, hreanul) și cele bulboase (ceapă, usturoiul) nu consumă la fel de multe substanțe nutritive. Pastăioasele (fasolea, mazărea) au chiar proprietatea de a fixa azotul în sol și sunt recomandate drept culturi premergătoare unei specii de legume pretențioase.
Cucurbitaceele (castraveții, dovlecii, pepenii galbeni) au și ele cerințe reduse față de sol, putând fi cultivate după solanacee și crucifere.
Pe lângă cerințele de consum, ar trebui să ții cont și de adâncimea rădăcinilor plantelor. Unele legume precum ceapă sau castraveții au un sistem radicular superficial, pe când majoritatea rădăcinoaselor și pepenii au un sistem radicular profund. Asta înseamnă că diferitele culturi de acest fel vor absorbi apă și nutrienți de la niveluri diferite ale solului, rotația lor fiind una benefică pentru conservarea substanțelor nutritive.
Presupunând că ai avea terenul împărțit în patru sole, un exemplu de cultură ar fi:
· Parcelă 1: solanacee
· Parcelă 2: bulboase și/sau rădăcinoase
· Parcelă 3: păstăioase
· Parcelă 4: cucurbitacee
Anul următor ar trebui să plantezi cucurbitaceele pe parcela 1, solanaceele pe parcela 2, bulboasele sau rădacinoasele pe parcela 3 și pastaioasele pe parcela 4. În anii următori, rotația continuă în mod similar.
Nu în ultimul rând, ia în considerare și înființarea unei sole amelioratoare, cum ar fi o plantă tehnică – această are un rol important în refacerea fertilității solului. Deși plante leguminoase precum mazărea, fasolea, soia, lintea sau năutul pot fi folosite în acest fel, o sola amelioratoare poate fi cultivată și cu plante perene precum lucerna sau trifoiul.
Ține cont de aceste sfaturi pentru a menține un sol roditor și o cultură de legume mereu productivă.