Idei și inspirație Catalog online Prețuri mici zilnic Despre noi Cariere Servicii Spoturi TV MAGAZINE BRICO DEPÔT
Idei și inspirație Catalog online Prețuri mici zilnic Despre noi Cariere Servicii Spoturi TV MAGAZINE BRICO DEPÔT

Ce este asolamentul și ce beneficii poate aduce culturii de legume

Indiferent dacă vrei să cultivi legume pe suprafețe mari sau doar într-o grădină, factori precum solul, umiditatea și lumina soarelui sunt esențiali pentru o recolta bogată. Însă, dacă vrei să ai mereu cele mai bune rezultate de la cultură ta și să susții în mod natural sănătatea plantelor, asolamentul este un proces esențial pe care trebuie să îl ai în vedere încă dinainte de a plantă primele răsaduri.

Ce este asolamentul

Cum realizezi asolamentul

Cateva sfaturi pentru realizarea rotatiilor

Ce este asolamentul

Prin asolament se înțelege împărțirea unui teren cultivabil în mai multe parcele și sole egale între ele. Criteriul după care se face împărțirea este rotația culturilor, adică schimbarea anuală a plantelor cultivate de pe fiecare parcelă.

Astfel, numărul de parcele în care ar trebui să împărți terenul ar trebui să coincidă cu numărul anilor de rotație – câți ani va dura până când o cultură va reveni la parcelă ei inițială.

De ce este necesar asolamentul

Oricât de bună ar fi calitatea solului, orice cultură agricolă duce încet-încet la degradarea sa. Utilizarea cantităților mari de îngrășăminte și de produse fitosanitare, lucrările mecanizate ale terenului și modul în care plantele consumă elementele nutritive sunt doar câțiva din factorii care slăbesc calitatea solului.

O monocultura (aceeași cultură plantată ani la rând) va avea constant nevoie de aceiași nutrienți pe care solul nu îi va putea furniza an după an (decât prin folosirea excesivă de îngrășăminte). În plus, monoculturile sunt ținte ușoare pentru boli și dăunători, deoarece atacurile fungilor și ale insectelor se pot intensifica de la an la an dacă au de-a face cu aceeași specie de plantă.

Beneficiile rotației culturilor

Printre îmbunătățirile pe care asolamentul le poate aduce unor culturi se numără:

· creșterea fertilizării solului

· asigurarea unui consum echilibrat de apă și nutrienți pentru a păstra calitatea solului

· diminuarea atacurilor dăunătorilor și a bolilor pe care le provoacă

· îmbunătățirea calității, dar chiar și a cantității recoltei

Din acest motiv, asolamentul a devenit metodă de lucru standard pentru oricine dorește să-și valorifice la maximum culturile de legume.

Cum realizezi asolamentul

Cel mai important aspect în realizarea asolamentului este realizarea unei structuri a culturii. Mai exact, trebuie să alegi speciile diferite de legume pe care urmează să le plantezi pe fiecare parcelă și să stabilești modul în care acestea se vor roti în fiecare an.

Este recomandat ca o specie de legume să nu fie cultivată pe aceeași parcelă la un interval mai mic de trei ani, așa că planifică de la început această pauză pentru fiecare dintre legumele pe care le cultivi. În rest, nu trebuie decât să ții cont de regulile generale de cultivare a legumelor.

Alege întotdeauna soluri lutoase sau luto-nisipoase aerisite. Cernoziomurile și solurile aluvionare sunt preferate de legume, datorită conținutului ridicat de humus al acestora. Asigura-te și de faptul că fiecare parcelă este amplasată în apropierea unei surse de apă pentru irigații.

Câteva sfaturi pentru realizarea rotațiilor

Pentru a determina viitoarea structură a culturii, ar trebui să înțelegi întâi caracteristicile fiecărei specii de legume în parte.

Spre exemplu, legumele crucifere (varză, conopidă, ridichile, guliile) și cele solanacee (cartofii, roșiile, vinetele, ardeii) sunt destul de pretențioase în privința substanțelor nutritive. Ele pot consumă o mare parte din nutrienții din sol, motiv pentru care au nevoie de mai multă fertilizare.

În schimb, legumele rădăcinoase (morcovul, păstârnacul, pătrunjelul, hreanul) și cele bulboase (ceapă, usturoiul) nu consumă la fel de multe substanțe nutritive. Pastăioasele (fasolea, mazărea) au chiar proprietatea de a fixa azotul în sol și sunt recomandate drept culturi premergătoare unei specii de legume pretențioase.

Cucurbitaceele (castraveții, dovlecii, pepenii galbeni) au și ele cerințe reduse față de sol, putând fi cultivate după solanacee și crucifere.

Pe lângă cerințele de consum, ar trebui să ții cont și de adâncimea rădăcinilor plantelor. Unele legume precum ceapă sau castraveții au un sistem radicular superficial, pe când majoritatea rădăcinoaselor și pepenii au un sistem radicular profund. Asta înseamnă că diferitele culturi de acest fel vor absorbi apă și nutrienți de la niveluri diferite ale solului, rotația lor fiind una benefică pentru conservarea substanțelor nutritive.

Presupunând că ai avea terenul împărțit în patru sole, un exemplu de cultură ar fi:

· Parcelă 1: solanacee

· Parcelă 2: bulboase și/sau rădăcinoase

· Parcelă 3: păstăioase

· Parcelă 4: cucurbitacee

Anul următor ar trebui să plantezi cucurbitaceele pe parcela 1, solanaceele pe parcela 2, bulboasele sau rădacinoasele pe parcela 3 și pastaioasele pe parcela 4. În anii următori, rotația continuă în mod similar.

Nu în ultimul rând, ia în considerare și înființarea unei sole amelioratoare, cum ar fi o plantă tehnică – această are un rol important în refacerea fertilității solului. Deși plante leguminoase precum mazărea, fasolea, soia, lintea sau năutul pot fi folosite în acest fel, o sola amelioratoare poate fi cultivată și cu plante perene precum lucerna sau trifoiul.

Ține cont de aceste sfaturi pentru a menține un sol roditor și o cultură de legume mereu productivă.

te-ar mai putea interesa

Povestea Otiliei. Idei de amenajare a unui spațiu de relaxare în balcon
Balconul este singurul spațiu exterior de care dispune Otilia. Ea dorește să profite la maxim de suprafața mică și să creeze un loc drăguț în care să se relaxeze, să ia masa și să primească
citește mai mult
Povestea Adei și a lui Dan. Amenajarea grădinii pentru întreaga familie
Ada și Dan au o grădină mare, dar simplă, pe care și-ar dori să o transforme într-un spațiu plăcut pentru întreaga familie. Ei vor să împartă diferite zone în care să
citește mai mult
Povestea Mariei și a lui David. Cum să-ți transformi grădina într-o gradină ecologică
Maria și David sunt dintotdeauna preocupați de reciclare, folosirea de resurse minime și păstrarea unui nivel redus de consum de energie. Cu toate acestea, ar vrea să facă mai multe pentru a ajuta
citește mai mult
Povestea Alinei și a lui Mihai. Idei pentru o grădină colorată și plină de lumină
Alina și Mihai și-ar dori un spațiu colorat și plin de lumină în care să se relaxeze și să primească oaspeți. Totuși, grădina lor are destul de multe pante și este în calea vântului.
citește mai mult
Povestea Ioanei și a lui Petru. Soluții pentru reducerea zgomotului în grădină
Grădina Ioanei și a lui Petru este destul de neglijată, așa că și-ar dori să creeze un spațiu mai intim și o zonă în care să se poată relaxa, să pună ghivece și să ia masa. Și-ar
citește mai mult
Lucrări de efectuat în grădină în decembrie
Sfaturi și recomandări pentru îngrijirea grădinii în decembrie Sezonul festiv este în plină desfășurare, și printre petrecerile de sărbători și decorarea bradului de Crăciun,
citește mai mult